nimic

te iubesc cand tu nu ma iubesti si plang cand tu nu ma vezi si in rand cu totul astept sa schimb o lume prea tacuta si totul trece peste noi la fel cum cantecele zbor si cum un zbor se frange . Nu mai cred in tine, si azi vreau doar sa zbor cu tine si ce aiurea totul suna ......

sunt o petala care si-a pierdut si cel din urma vis si cade prin aer in neantul lumii dusa de vant

tu, eu...

sunt eu , esti tu
sau nici unul din noi
nu mai este.
de ce nu esti
de ce nu sunt,
poate pentru ca
tu esti aici
iar eu sunt departe
poate ca tu
nu stii
nimic
poate ca tu
nu ai
nimic
poate ca tu
nu esti
si atunci eu nu sunt
nu mai sunt
de ce nu mai suntem
de ce nu mai
suntem acele culori
ce s-au intalnit
de ce a ramas doar niste
cuvinte
care sunt
prea albe
prea putin vizibile
si tu nu.....

azi prin parc ...

soarele imi incalzea fata pe o banca din parc,

iar gandurile imi zburau aiurea ...

traind in obscuritate

cred ca lucrurile sunt simple dar ma insel de fiecare data , si vad cum unora nu le pasa de existenta si nu le pasa parca de nimic , prea multa obscuritate in noi si in jurul nostru, si vrem sa para ca nu e asa dar pretindem ca nu este si o lasam sa fie. vad sau nu mai vad , sunt eu sau nu mai sunt eu , traiesc eu sau nu mai traiesc , ce rost cu intrebarile astea daca nu mai stiu unde sunt si nu mai stiu daca mai sunt eu....... si nu stiu totul ....

intuneric

o camera in care lumina e stinsa , o camera unde intunericul sta peste lucruri parca odihnindu-se dupa zile de sarbatoare...... si asculta linistea. iar in acea camera e numai vis in haos si haos in vise.........e intuneric peste tot si peste noi si peste vise