padure,padure nebuna

O vara intreaga m-a tinut padurea
Cu fata in iarba si gandul aiurea
Iar acum in toamna la plecare
Se tanguie ca ma rup din inima ei si o doare


Padure, padure nebuna
In fiecare noapte cu luna
Voi rataci fara tinta agale
Ca o frunza manata de vant, pe potecile tale


In fiecare dimineata uneori ca o umbra
Alteori ca o ceata
Ca o negura sau ca o bruma
Voi veni, voi veni nu te mai tangui padure nebuna...

In fiecare noapte de iarna
Umbra mea alba va veni sa se astearna
Ca o ursoaica cu puii ucisi
La umbra stejarilor tradati de frunzis

din cantece de munte